Umanitatea nu isi va gasi salvarea decat in unitate. Simtamantul acela profund, care te face sa iti dai sufletul pentru cel de langa tine, este ceea ce trebuie sa dainuie in constiinta noastra. Suntem prea rai, prea reci , prea singuri ,prea superficiali .Ceea ce trebuie sa intelegi este ca nu conteaza ceea ce spui despre tine, despre cum ai ajuns tu sa fii cel mai bun si despre cat de special esti tu ca om, asta nu ajuta pe nimeni. Conteaza ce faci pentru oamenii care au astazi nevoi speciale , pentru cei care au astazi nevoie de ajutorul si sprijinul tau ! Conteaza ce le spui oamenilor care te asculta si te asteapta .

Tot ceea ce conteaza este sentimentul de apartenenta la aceasta comunitate . Asta ar trebui sa fie constiinta sufletului nostru! Chiar daca de multe ori pare greu sa intanzi o mana celui care are nevoie, aceasta fapta va fi cea care iti va aduce valoarea si recunoastere ca fiinta sociala.

Topeste zapada ce-ti tine inghetat sufletul ! Invata modalitati de a o topi si alunga de langa tine . Fericirea este o stare a sufletului, dar si a mintii. Automotiveaza-te! Ignora greutatile vietii si infrunta-le cu o atitudine optimista . Intinde alaturi de noi o mana de ajutor celor aflati in mijlocul problemelor . Vei vedea ca multumirea de a fi facut acest lucru vatopi inghetul nepasarii si va alunga viscolul indolentei .