Dezvoltarea tehnologiilor, existenta sistemelor informatizate duc din ce in ce mai mult la o lipsa de comunicare intre oameni si de cele mai multe ori auzim ca exista o lipsa actualizata de comunicare. La nivelul tinerilor de liceu, mai ales care trec printr-o continua miscare si transformare, comunicarea si capacitatea de a lua decizii in ceea ce priveste cariera, sunt uneori sub semnul intrebarii. Pentru a veni in ajutorul tinerilor care termina cele opt clase si a liceului, specialistii in resurse umane si in consiliere educationala au lansat anumite programe si proiecte de orientare si consiliere in cariera.

Orientarea profesionala este acea activitate in cadrul careia o persoana este ajutata sa se dezvolte personal si profesional si sa accepte o imagine completa despre sine, despre rolul sau in societate, despre formarea profesionala, testarea conceptiilor acesteia a aptitudinilor si transformarea lor in conformitate cu realitatea inconjuratoare, astfel incat acea persoana sa obtina satisfactii si motivatie in munca si sa aiba o dezvoltare incurajatoare atat pentru el ca individ/a in societate.

Redactia Psyvolution: Povestiti in cateva fraze intreaga dvs existenta de pana acum.

Mihai Adrian Paun: Experienta mea profesionala de pana acum in domeniul psihologiei a constat in primul rand in debutul meu ca psiholog. Debutul meu ca psiholog, a fost in munca cu ajutorarea tinerilor cu deficiente mintale pentru integrare, orientare, informare, consiliere in munca. Dupa acest episod a urmat tot un episod important in viata mea -munca mea cu tinerii adolescenti care isi paraseau tara de origine (Romania) in cautarea unui loc de munca intr-o tara europeana. Munca cu aceasta categorie de beneficiari a constat in reintegrarea acestora in societatea romaneasca, de la integrare sociala pana la integrare in campul muncii si oferirea de ajutor pentru a deveni independenti.

Motivatia reprezinta aspiratia si dorinta unei persoane de a-si intensifica eforturile in vederea atingerii unor obiective sau obtinerii unor rezultate dorite. Motivatia este rezultatul interactiunii dintre dintre fortele care se manifesta in mediul organizational cu aspect implicit asupra resursei umane care va avea implicatii in dezvoltarea individului.

Problema motivatiei si satisfactiei in munca, este studiata din punct de vedere psihologic si din punct de vedere al managementului organizational, ca fiind motivatia individului, de a face ceva pentru sine; motivatia la locul de munca din perspectiva organizationala este definita ca motivatia de a merge la locul de munca si motivatia de a fi motivat pe plan profesional si personal. Spre exemplu Maslow, a analizat trebuintele intr-o ierarhie, pana cand nu sunt satisfacute trebuintele asezate la nivelurile inferioare, cele superioare nu apar ca motivatie.

Efectele stresului posttraumatic in plan organizational si uman sunt printre cele mai importante. In cazul in care un numar foarte mare dintre angajati sufera de stres posttraumatic, rezultatele si reusitele de la locul de munca scad frecvent si pot duce la insatisfactie profesionala pentru angajat. In plus, apare si o mare nemultumire pentru angajator, care, de cele mai multe ori, se gandeste la randamentul pe care il poate da un angajat. Acestea sunt motivele pentru care mi-am propus sa dezbat si sa identific efectele psihologice ale stresului posttraumatic la locul de munca.

"Starea lipsita de stres se numeste moarte" (Selye).

Din ce in ce mai mult se vorbeste despre stres. Suntem stresati la locul de munca, uneori avem foarte mult de lucru si nu ne putem duce la bun sfarsit sarcinile de munca de zi cu zi, dupa care spunem ca suntem obositi. Sau atunci cand mergem la medic pentru a ne face analize, medicul ne spune : ''nu aveti nimic''. Atunci care este problema ? Atunci ne gandim la stres.

Stresul in organizatii este un fenomen care s-a raspandit foarte mult si in Romania, implicatiile stresului organizational care poate avea consecinte asupra fiintei umane dar si implicatii sociale. Stresul este abordat din mai multe perspective stiintifice : medicina, psihologie, psihiatrie, sociologie, etc. Stresul poate fi definit atat din perspectiva cauzei cat si din cea a efectului.

Leadership-ul presupune, din punct de vedere psihosocial, si organizatorico-managerial, intreaga activitate din intreprindere, inclusiv procesul de influentare si dirijare (dar nu in mod coercitiv) a acestuia. Cum exact se desfasoara conducerea constienta, se exprima prin stilul de management, definit de relatiile interumane ce apar in urma realizarii functiilor managementului. De aceea, stilul de conducere este perceput de catre cel asupra caruia se exercita (in special sub forma motivatiei si performantei, in sens pozitiv sau negativ) si de catre cel care-l practica (in masura in care constientizeaza ridicarea nivelului cerintelor profesionale si manageriale impuse de comportamentul in raportul sefi/subordonati).

S-au evidentiat multiple forme ale stresului: stresul in perioada copilariei, stresul la adolescenti, la persoanele varstnice, stresul marital, familial, financiar etc. In conditiile vietii actuale una dintre cele mai importante fatete ale stresului este stresul la locul de munca.

Stresul la locul de munca poate fi definit ca fiind rezultatul cel mai daunator, fizic si psihic, ce se produce cand cerintele postului nu se potrivesc cu resursele, capacitatile si nevoile angajatului.

Conform unor puncte de vedere, diferentele intre caracteristicile individuale, ca personalitatea si stilul de rezolvare a problemelor, sunt cele mai importante in prezicerea caror conditii de munca vor deveni factori de stres, cu alte cuvinte problema apare datorita faptului ca ceea ce este stresant pentru o persoana poate sa nu fie o problema pentru alta persoana.

Expansiunea problemei creativitatii dincolo de sfera psihologiei, spre cele mai diverse domenii ale stiintei si activitatii umane, i-au sporit nu doar complexitatea, ci si dificultatea surprinderii tuturor aspectelor sale intr-o definitie singulara, sintetica si unitara. In functie de elementele pe care le accentueaza fiecare autor, creativitatea este fie "aptitudinea sau capacitatea de a produce ceva nou si valoros", fie "procesul prin care se realizeaza un produs nou" (Al. Rosca) sau este "o dispozitie generala a personalitatii spre nou" (P. Popescu-Neveanu).

Indiferent insa de perspectiva din care este privit fenomenul creatiei, specialistii recunosc unanim ca este o capacitate specific umana, al carei scop este transformarea, obtinerea noului si ca este rezultatul activitatii conjugate a tuturor functiilor psihice ale persoanei (intelectuale, afective si volitive), constiente si inconstiente, native si dobandite, de ordin biologic, psihofiziologic si social.

Modificarile psihologice si comportamentale dezadaptative semnificative clinic (de exemplu euforie initiala urmata de apatie, disforie, agitatie sau lentoare psihomotorie, deteriorarea judecatii sau deteriorarea functionarii sociale sau profesionale) apar la scurt timp dupa consum.

Constrictia pupilara (sau dilatatie pupilara datorata anoxiei prin supradoza severa si unul (sau mai multe) din urmatoarele semne, aparand in cursul sau la scurt timp dupa abuzul de substante: