| Creaza-ti propriul blog profesional de psihologie! E simplu. Detalii... | |
![]() |
Bloguri profesionale
Psihologie. Psihoterapie. Psihiatrie. |
| _________________________________________________________________ | |
Publicitate
A fost odata ca niciodata un castel de cristal in care locuia cea mai frumoasa familie de regi de pe tot continentul. Supusii lor veneau din imprejurimi special sa le admire frumusetea si sa le aduca daruri, drept rasplata pentru ca le-au facut regatul celebru.
Odata ca niciodata, demult, tare demult, au fost doi oameni, Teodor si Sofia, care traiau foarte fericiti impreuna cu Ionut si Anuca, cei
doi copii ai lor. Ca sa intelegeti mai bine cat erau de fericiti, trebuie neaparat sa va povestesc cum se traia la ei pe-atunci.
De fiecare data cand aparea pe lume cate un copil, i se dadea sa poarte pentru toata viata un saculet
molicel. In acest saculet, de cate ori baga mana, gasea cate-o... CaldiceaMolicea. Acestea aveau
mare trecere, caci oricine le primea, se simtea cald, moale si placut in tot trupul si asta pentru mult
timp.
Pe vremea aceea era chiar usor sa primesti o CaldiceaMolicea. Cand cineva ii ducea dorul, era de-
ajuns sa se apropie de tine si sa-ti spuna: "Ce bine mi-ar prinde o CaldiceMolicea, imi dai, te rog,
una?" Atunci numaidecat bagai mana in saculetul tau cel moale si scoteai o CaldiceaMolicea cat o
manuta de copil. Si indata ce i-o asezai pe cap, pe umar sau pe genunchi, CaldiceauaMoliceaua
crestea si crestea, se intindea numai zambet de placere la lumina zilei. Atunci omul acela simtea
cum parca i se vara pe sub piele si cum ii incalzeste toate madularele
Se spune ca a fost odata ca niciodata un turist foarte multumit de sine insusi si de vacanta pe care si-o putea permite intr-o insula indepartata.
Iar acum se gandea cum sa isi petreaca cat mai placut ziua pe care o avea inainte.
Saetup o-is erac ep atnacav aeca nid ataenimid anub o-rtni i permite, pentru care muncise foarte mult, plimbandu-se agale pe plaja a vazut intr-un hamac zdrentaros undeva la umbra un tanar pescar.
iesise in larg, avusese noroc si prinsese in plasa lui mult mai mult peste decat de obicei.
Am avut o zi buna si am prins mai mult peste decat aveam nevoie." raspunse lenes pescarul.
ai mai putea pescui cel putin o data."
"Cum de ce? Ca sa ai mai mult peste"
"Si ce sa fac cu mai mult peste? Deja am mai mult decat as avea nevoie."
"Cum de ce? Ca sa il vinzi, sa ai mai multi bani."
"Si ce sa fac cu mai multi bani?" intreba in continuare plictisit pescarul
A fost odata ca niciodata, pe verzi meleaguri mioritice, o oita mititica care desi facea parte dintr-o turma mare si unita, cel mai adesea isi petrecea timpul intr-un patratel al ei de iarba preocupandu-se doar de ceea ce ii placea. Zilele oitei erau minunat de luminoase si linistite, nu avea nori de responsabilitati si ganduri de marire, iar aceasta stare de fapt era cea naturala, considera oita. iar oita se trezi dintr-o data oaie in toata regula, cu grija cantitatii de lapte de maine, cu ingrijirea mieilor sai, cu asumarea tuturor responsabilitatilor pe care oitele trebuie sa si le asume cand devin oi.
Aataenimid ed aezert es atiO .serui nu ac uare ietio eleliz muc organizand in cap toate sarcinile pe care le avea de indeplinit. Oitei devenite oaie ii placea viata ei si era absolut convinsa ca asa trebuie sa fie viata, ca asa e viata, ca acesta este cursul ei normal.
Tvarg etraof ivanlobmi es atio iz o-rtni dnac anap aetseca etao. Nu stia de ce anume s-a imbolnavit, nu il intelegea pe doctorul care se uita la ea cu compasiune si ii spunea ca trebuie sa o ia mai incet.
Pai ea nu poate sta asa degeaba ca are multe lucruri de facut! Cum sa le faca altii? Nu, ea trebuie sa le faca, e responsabilitatea ei.
A fost odata ca niciodata, intr-un taram indepartat si fantastic, o printesa care ca toate printesele simtea ca nu va fi completa si ca viata ei nu va fi implinita, decat atunci cand isi va gasi printul. Cum printul isi lua tot timpul din lume sa apara, printesa isi vedea de treburile si pasiunile sale, simtind ca este norocoasa si extrem de multumita de viata ei. Printesa isi ajuta parintii, avea grija de import- exporturile regatului, participa la intalniri de rang inalt si la baluri fastuoase.Toate acestea, pana cand, intr-o zi, inevitabil, isi facu aparitia si printul din poveste.
Printul era destoinic si intelept, era calm si cald, era echilibrat si grijuliu. Printesa nu isi mai incapea in hainele regale de fericire, nici in cele mai fantastice visari nu isi inchipuise ca printul ei avea sa fie asa de minunat.
povestea lor a culminat cu o nunta fabuloasa, la care au participat regi si imparati de peste tari si mari.
Revista Psyvolution a aparut din dorinta de a impartasi gandurile, opiniile, studiile, cercetarile, tehnicile si programele de interventie elaborate de specialisti cu alte persoane interesate, fie ele alti specialisti, studenti, pasionati de psihologie sau cititori obisnuiti.
| Articole Science | Articole People |