Majoritatea stadiilor ontogenetice sunt resimtite de unii indivizi ca avand un caracter critic iar de modul in care individul controleaza aceasta criza depinde atat sanatatea lui psihica si fizica cat si evolutia lui ulterioara, remarca Vaillant (1977) citat de A. Muntean.
Perioada tineretii se individualizeaza, la fel ca si celelalte etape ale dezvoltarii, prin confruntarea dintre forte antagonice, asa cum sustine si Erikson, forte ce confera un caracter de criza fiecarei varste. Faptul ca cele mai cunoscute teorii ale dezvoltarii, teoriile piagetiene sau freudiene, s-au oprit la varsta adolescentei in stadialitatea propusa de ei, a facut ca perioada tineretii sa fie mult timp ignorata. Odata cu Erikson (1963) remarcam insa tendinta de a acorda un loc foarte important fiecarei etape a dezvoltarii.

Balbismul (balbaiala) se refera la repetitia unor silabe, cuvinte sau sunete. Daca repetitiile, blocajele sau prelungirile devin frecvente, acestea pot interfera cu comunicarea, iar interlocutorii il clasifica pe cel in cauza ca fiind balbic.
Desi este atat de usor de recunoscut un balbic, specialistii nu au ajuns inca la nici un consens pentru a defini acest tip de comportament. Prevalenta balbismului la copii este de 3-4%, iar la varsta adulta de 1% din populatia generala. Majoritatea incep sa prezinte balbism inainte de varsta de 5 ani. In general, dupa varsta de 11 ani nu se mai descopera cazuri noi (Vrasmas, 1997).

Astmul a devenit o boala familiara in zilele noastre, originile sale aflandu-se in antichitate. Mark Jackson (2009) ne spune povestea acestei boli inca periculoase din cele mai vechi timpuri si pana in prezent. El observa cum atitudinea fata de aceasta boala s-a schimbat din antichitate, cand era privita ca un dezechilibru umoral si pana la recunoasterea ei ca fiind o boala a plamanilor in secolul al XVII-lea. De asemenea, observa cum s-a schimbat perceperea astmului ca o boala a „artistilor”, in perceptia lui ca o boala moderna a scriitorilor de elita precum Proust si Schoenberg.

Persoanele care activeaza in cadrul resurselor umane nu sunt intotdeauna psihologi de profesie, dar isi doresc sa procedeze corect si eficient atunci cand fac o alegere. In recrutare si selectie, rapiditatea este deosebit de importanta, insa devine lipsita de valoare atunci cand decizia luata se dovedeste a fi una neprofitabila pentru angajator si pentru membrii echipei. Eficienta temporala maxima, dar si nivelul decizional calitativ superior pot fi obtinute cu ajutorul instrumentelor psihologice care detin indicii psihometrici corespunzatori.
La prima vedere, poate parea neverosimil ca un chestionar sa stie totul intr-o clipa. In calitatea mea de sceptic prin definitie, as fi vrut sa va spun ca e doar o poveste. Fals!

Trauma reprezinta un eveniment care presupune o amenintare perceputa sau reala la adresa individului si care atrage dupa sine o reactie emotionala de intensitate extrema. Pentru a trai sentimentul de eveniment, este necesar ca un aspect al realitatii sa dea nastere unei surprize si unei semnificatii care sa faca intamplarea notabila. Fara aspectul notabil constiinta nu va reactiona si nu va ramane nimic, nici macar sub forma unei amintiri. Nu putem vorbi despre traumatism decat daca exista o intruziune, daca surpriza copleseste subiectul si ii depaseste capacitatea sa de adaptare, il zdruncina sau il inscrie intr-o directie in care el nu a vrut sa mearga.