Aceasta lucrare vizeaza identificarea potentialilor factori generatori de stres specifici serviciului de paza prin dezvoltarea unui instrument organizational adaptat sectorului de securitate, evaluarea influentei gradului de izolare asupra nivelului de stres resimtit, iar rezultatele vor putea contribui la o mai buna intelegere a stresului la care sunt supusi agentii de securitate. In ultima instanta, studiul urmareste imbunatatirea calitatii vietii profesionale a agentilor de securitate, el putand fi complementul util al unui program de management prin propunerea de strategii diferentiate de criteriul gradului de izolare al obiectivului aflat in zona de responsabilitate.

I. INTRODUCERE

Rolul si locul factorului uman in structura armatei romane reprezinta un aspect la fel de important ca si cel al dotarii tehnice militare. Imbunatatirea profesionalismului militarilor, ca factor decisiv al calitatii muncii, este important cu cat tehnica de lupta si echipamentele au devenit tot mai complexe, in conditiile in care militarul isi desfasoara activitatea in teatre de operatiuni atat de diverse. Varietatea misiunilor care ii revin armatei pe timp de pace, in situatii de criza, in actiuni de mentinere a pacii sau a unor misiuni cu caracter umanitar, pe teritoriul national sau in strainatate, solicita activ gradatii profesionisti.

Trauma reprezinta un eveniment care presupune o amenintare perceputa sau reala la adresa individului si care atrage dupa sine o reactie emotionala de intensitate extrema. Pentru a trai sentimentul de eveniment, este necesar ca un aspect al realitatii sa dea nastere unei surprize si unei semnificatii care sa faca intamplarea notabila. Fara aspectul notabil constiinta nu va reactiona si nu va ramane nimic, nici macar sub forma unei amintiri. Nu putem vorbi despre traumatism decat daca exista o intruziune, daca surpriza copleseste subiectul si ii depaseste capacitatea sa de adaptare, il zdruncina sau il inscrie intr-o directie in care el nu a vrut sa mearga.