Aparuta in situatii noi, anxietatea il ajuta pe om sa se adapteze mai bine. Alaturi de teama si instinctul de a fugi, aceasta este un mecanism de aparare impotriva unui pericol. Insa, atunci cand aceste temeri devin cvasipermanente si impieteaza asupra vietii cotidiene, apare anxietatea patologica.

Anxietatea patologica este o teama fara obiect, care deformeaza perceptia asupra experientei traite in prezent in raport cu viitorul presimtit ca ostil, fata de care se instaleaza o stare de alerta. Persoana are convingerea neputintei si dezorganizarii sae in fata pericolului.Simptomatologia vegetativa generatoare de disconfort somatic intretine un cerc vicios prin care anxietatea se autoalimenteaza.

Tulburarea anxioasa generalizata se caracterizeaza prin anxietate persistenta pentru o perioada de cateva luni. Aceasta afectiune afecteaza arii importante din viata umana, de la familie la locul de munca.

O clienta m-a intrebat intr-una dintre sedinte daca exista o legatura intre emotii si starea de sanatate. Doamna in cauza avea niste probleme de sanatate si vroia sa stie daca starea ei de agitatie si neliniste cauzata de stres ar fi putut influenta sau inrautati problemele de sanatate pe care le acuza sau, si mai bine, daca acestea din urma ar fi putut fi generate de starea de agitatie.

I-am raspuns ca citisem de curand intr-o publicatie de specialitate un studiu condus de dr. Judith Caroll de la Universitatea din Pitsburg, care afirma exact acest lucru: ca exista o legatura intre emotiile noastre si starea noastra de sanatate. Studiul preciza ca „persoanele care au prezentat un nivel ridicat al furiei si anxietatii la testul de stress aplicat au avut un nivel masurat mai ridicat al markerului interleukina-6 spre deosebire de persoanele care, la acelasi test de stress, s-au dovedit a fi calme si mai putin anxioase”.

Exista unele domenii in care, a fi sub influenta alcoolului in timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu se dovedeste a fi un lucru extrem de periculos sau/si costisitor, industrii printre care se numara si cele de paza. Nu sunt rare cazurile in care agentii de paza au fost descoperiti in post sub influenta alcoolului, desi fisa de post le interzice acest lucru. Este usor de imaginat cum agentul de paza care a consumat alcool poate uita sa incuie la plecare usa de acces a obiectivului, astfel ca se pot produce furturi, sau poate uita electrocasnicele pornite in priza, existand riscul unui incendiu.

Tulburarea de anxietate generalizata este caracterizata de o teama difuza, fara un obiect sau situatie bine precizata. Persoana care sufera de anxietate generalizata traieste o incordare contiua, se simte in permanenta amenintata...

Cel mai bine vandute carti de self-help vizeaza subiecte care ne invata cum sa ne depasim anxietatea, cum sa ne stapanim grijile, cum sa ne relaxam... Si totusi, intr-o slujba cu un grad ridicat de risc cum este cea a agentilor de securitate, este chiar un lucru bun ca ei sa fie relaxati? Oare nu tocmai aceasta anxietate ii ajuta sa poata lua cele mai bune decizii in cel mai scurt timp, decizii care le pot salva chiar si viata?

Anxietatea este o stare de neliniste, de teama sau ingrijorare. Desi, de regula, acest emotii nu sunt considerate ca fiind pozitive, anxietatea poate avea o multime de beneficii. Anxietatea este pozitiva atunci cand influenteaza, fara sa domine gandurile unei persoane, cand permite anticiparea pericolelor, scoaterea agentului dintr-o situatie periculoasa, asigurandu-i progresul. Latura pozitiva a anxietatii este atat de pregatire a actiunii, cat si de evitare a potentialelor pericole si a mortii.

Dintre mijloacele psihologice care permit combaterea anxietatii, exercitiile de relaxare, hipnoterapia, au fost recomandate cu mult timp in urma, dovada eficientei lor daca sunt aplicate singure a fost greu de stabilit, de aceea in practica se recomanda o abordare integrativa.

Beskin si al. (1980), remarca de asemenea ca aceste exercitii de relaxare sunt ineficiente pentru tratamentul anxietatii cronice, daca nu se aplica in acelasi timp alte procedee.

Barlow si al. (1984) au prezentat una din primele cercetari bine controlate si s-a putut stabili eficienta unui "pachet" de tratamente combinand procedee cognitive si procedee de hipnoza/relaxare. Ei au comparat efectele unei terapii cognitiv - comportamentala cu schimbarile observate la pacientii din grupul de control.

Anxietatea a fost definita de JANET. P, ca "teama fara obiect", manifestata prin neliniste psihomotorie, modificari vegetative si disfunctii comportamentale.

Dictionarul de psihiatrie si psihopatologie clinica Larousse (1998) defineste anxietatea ca "o stare de neliniste in care predomina perceperea unei situatii care, desi in general nedeterminata, s-ar putea dovedi dezagreabila sau chiar periculoasa.

Oricum, anxietatea este o traire neplacuta, asemanatoare cu frica din punct de vedere subiectiv, dar si fiziologic. Frica este o reactie la un pericol exterior, insa anxietatea nu este produsa de nici un pericol extern, este o neliniste interioara.

Pe parcursul dezvoltarii si al existentei noastre, hrana emotionala si otravurile emotionale sunt atat de bine intretesute incat este extrem de dificil, daca nu uneori imposibil sa vedem diferenta. Uneori avem nevoie sa ne hranim cu o hrana atat de toxica incat ne blocheaza dezvoltarea sau ajungem sa ne extragem energia vitala din toxine psihologice.

Problema este atat una sociala cat si una personala. Suntem zilnic inundati de toxine care ne alimenteaza anxietatea, angoasa, revolta, agresivitatea, care ne ataca in punctele vulnerabile.

Oamenii vin la psihoterapie atunci cand toxinele acumulate risca sa le copleseasca sensul binelui vietii. Exista indivizi cu tendinte distructive sau autodistructive care in momentele cruciale fac cate ceva pentru a se rani singuri sau pentru a-si periclita reusita, ca si cum ceva viu dinlauntrul lor lucreaza impotriva lor. Acesti indivizi se pot simti paradoxal vii doar in contextul in care viata lor este un dezastru.

Tulburarea este mentionata in Anexa B (Seturile de criterii si axele prevazute pentru studii suplimentare) a „Manualului de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale, DSM – IV – TR din 2000".

I. ELEMENTELE ESENTIALE sunt simptome cum ar fi:

- dispozitia depresiva

- anxietatea si labilitatea afectiva marcata

- scaderea interesului pentru anumite activitati

Desi este normal sa ne ingrijoram in legatura cu anumite aspecte din viata noastra, exista persoane la care aceasta ingrijorare are cote ridicate, atat ca intensitate, cat si ca frecventa, lucru care le impiedica sa duca o viata in limite normale.