Conceptul de motivatie pentru munca s-a schimbat in ultimul timp, odata cu dezvoltarea diferitelor abordari ale managementului strategic, organizatoric si al resurselor umane. O scurta incursiune, incompleta totusi, ne-ar ajuta la intelegerea viziunii asupra motivatiei in munca pentru acestea trebuie sa tinem cont de urmatoarele concepte, dupa autorii Druta, 1999; Mullins, 1989:

Motivatia reprezinta aspiratia si dorinta unei persoane de a-si intensifica eforturile in vederea atingerii unor obiective sau obtinerii unor rezultate dorite. Motivatia este rezultatul interactiunii dintre dintre fortele care se manifesta in mediul organizational cu aspect implicit asupra resursei umane care va avea implicatii in dezvoltarea individului.

Problema motivatiei si satisfactiei in munca, este studiata din punct de vedere psihologic si din punct de vedere al managementului organizational, ca fiind motivatia individului, de a face ceva pentru sine; motivatia la locul de munca din perspectiva organizationala este definita ca motivatia de a merge la locul de munca si motivatia de a fi motivat pe plan profesional si personal. Spre exemplu Maslow, a analizat trebuintele intr-o ierarhie, pana cand nu sunt satisfacute trebuintele asezate la nivelurile inferioare, cele superioare nu apar ca motivatie.

      Comportamentul oamenilor este influentat de modul in care percep realitatea, de modul in care identifica posibile cauze si explicatii pentru a analiza o situatie.

       Fritz Heider, initiatorul teoriei atribuirii, considera ca oamenii aflati in fata unor situatii, vor fi tentati sa le analizeze si vor face doua tipuri de atribuiri: interne si externe. Este important sa ne identificam tipul de atribuire  pe care il realizam  deoarece in acest mod vom descoperi si alte aspecte legate de propriul comportament adoptat.

Abraham Maslow, specialistul in ierarhizarea nevoilor umane, demonstreaza ca la o analiza a dorintelor resimtite in viata de zi cu zi, descoperim ca acestea au cel putin o caracteristica importanta si anume ca de obicei sunt mai degraba mijloace pentru atingerea unui scop decat scopuri in sine. Vrem bani ca sa ne putem cumpara o masina. Vrem masina pentru ca si vecinii au si nu vrem sa ne simtim inferiori lor ca sa nu ne scada stima de sine si sa putem fi iubiti si respectati de ceilalti.

Motivatia, bat-o vina...!

Nu reprezinta o noutate faptul ca si aceasta, alaturi de alte conjuncturi, ne poate conduce pe un anumit drum al vietii. Motivatia are o deosebita importanta in ceea ce priveste alegerea locului de munca si eficienta activitatii, categorie pentru care aduc in prezentarea urmatoare mai multe amanunte. Pana aici nu am spus nimic nou, recunosc.

Urmeaza...

Motivul 1: Sa ai o retributie buna

Dupa Maslow si Alderfer, salariul ar trebui sa aiba un efect motivational principal, indeosebi asupra oamenilor cu nevoi de nivel bazal. Pentru acesti oameni, salariul poate fi schimbat pe alimente, locuinta si alte necesitati. Numai o crestere substantiala a salariului ar putea sa le satisfaca si nevoile sociale, de stima si autorealizare.

Conform unor statistici, 42% dintre romani cred ca minciuna este omniprezenta in viata de zi cu zi. Aceasta afirmatie m-a incitat pentru a prezenta unele dintre motivele, mai mult sau mai putin secrete, pentru care anumite persoane ar putea minti.

1. ... deoarece nu-si amintesc clar ceea ce au vazut si au auzit.

In acest sens, L.Blaga spunea: "Minciuna este vacanta adevarului ".

Uitarea este un proces negativ al memoriei si ne poate pune uneori in situatii dificile si uneori penibile. De aceea, pe loc incepem sa facem tot felul de speculatii, care bineinteles sunt inventate si mult apropiate de minciuna.