Motivatia reprezinta aspiratia si dorinta unei persoane de a-si intensifica eforturile in vederea atingerii unor obiective sau obtinerii unor rezultate dorite. Motivatia este rezultatul interactiunii dintre dintre fortele care se manifesta in mediul organizational cu aspect implicit asupra resursei umane care va avea implicatii in dezvoltarea individului.

Problema motivatiei si satisfactiei in munca, este studiata din punct de vedere psihologic si din punct de vedere al managementului organizational, ca fiind motivatia individului, de a face ceva pentru sine; motivatia la locul de munca din perspectiva organizationala este definita ca motivatia de a merge la locul de munca si motivatia de a fi motivat pe plan profesional si personal. Spre exemplu Maslow, a analizat trebuintele intr-o ierarhie, pana cand nu sunt satisfacute trebuintele asezate la nivelurile inferioare, cele superioare nu apar ca motivatie.

S-ar putea crede astazi ca pedeapsa corporala apartine trecutului. In realitate insa, bataia este folosita in prea multe familii ca unica modalitate de obtinere a unor rezultate educationale, fiind inradacinata in mentalitatea unor parinti.

Ceea ce este ingrijorator este ca parintii care-si lovesc copii nu au sentimentul propriei vinovatii, ei considerand ca au dreptul si chiar obligatia de a-si bate copiii, „spre binele lor".

Cifrele statistice existente nu sunt elocvente, deoarece in institutiile de asistenta sociala si medicala nu ajung decat cazurile grave de abuz si violenta. Numai acele cazuri care necesita ingrijire de specialitate ajung sa fie cunoscute si sanctionate ca atare.

Dincolo de toate celelalte teme de studiu posibile, mi se pare extrem de interesant si prioritar sa ma opresc asupra intaririi comportamentale. Aflandu-ma la finalul - pe anul curent - actiunii de evaluare psihologica a personalului din cadrul unitatii la care lucrez, mi s-au conturat o seama de intrebari privitoare la intarirea comportamentala.

Voi expune in prezentul articol tatonarile mele privind acest subiect, desi poate ca este deocamdata putin prematura abordarea sa. Poate ar fi mai potrivita si mai binevenita abordarea acestui subiect la un an distanta fata de actiunea tocmai incheiata de evaluare psihologica a personalului din cadrul unitatii in care lucrez, timp dupa care se pot trage si concluzii. Dar voi incepe cu inceputul, deci mai intai tatonarile.